Am citit atâtea cărți bune luna asta (și iulie încă nu s-a terminat!) încât trebuie să le dedic un articol de vară, care poate o să vă inspire și pe voi în alegerea cărților de luat în vacanță 😊
Să nu mă părăsești, Kazuo Ishiguro
Cea mai bună carte de anul ăsta, am început-o duminică pe la 9.30 seara și n-am putut-o lăsa din mână până pe la 2.45 dimineața, deși mă usturau ochii de oboseală și știam că a doua zi trebuie să mă trezesc devreme. M-a ținut în suspans mai ceva ca o carte polițistă, m-a răscolit și m-a făcut să-mi pun o grămadă de întrebări privind calitatea noastră de oameni. La final îmi venea să jelesc (nici eu nu știu ce!), cu toate că tonul cărții nu este unul tragic (deși ar fi putut să fie). De citit și Amintirea palidă a munților, de același autor, cu un final complet neașteptat! Love, love, love 😊
Vechiul oraș imperial, Yasunari Kawabata
Alt japonez, dar din altă generație. Kawabata a ajuns anul ăsta scriitorul meu japonez preferat (și Kazuo Ishiguro îmi place nespus, dar el trăiește în Anglia și nu scrie numai despre japonezi). Cărțile lui Kawabata sunt ca un haiku, iar Vechiul oraș imperial e ca o nestemată printre ele 🙂 Kyoto de la mijlocul secolului trecut, cu nenumăratele sale sărbători, temple și obiceiuri care de-a pururi vor rămâne un mister pentru europenii ca noi, o fată (ba chiar două!) și patru anotimpuri. Dacă visați să vizitați într-o zi vechea capitală a Japoniei aceasta este cartea care vă va introduce în atmosfera acestui oraș.
Captivanta cucerire, Adina Laura Achim
Mă simt onorată că Adina mi-a trimis cartea ei lansată de curând (pe 7 iulie) și că avut încredere în gustul meu pentru a-i scrie o recenzie 🙂 Am citit cartea pe nerăsuflate, în weekend, și a reușit să mă țină în suspans până la final ca să văd ce se întâmplă cu personajul ei principal care se mută la Buenos Aires în căutarea unui nou început. Adina cunoaște bine orașul, a locuit acolo și s-a mutat din nou de vreo 7 luni, și reușește să prezinte capitala Argentinei dincolo de atracțiile foarte cunoscute, cu atmosfera ei specifică și oamenii fascinanți. Nu este un jurnal de călătorie arid, ci o poveste savuroasă care se petrece într-un loc la fel de interesant ca și personajele, dacă nu chiar mai mult 🙂 Cartea se poate comanda pe Amazon în varianta Kindle și o recomand cu drag tuturor celor care iubesc călătoriile, cărțile și poveștile de iubire.
Ali și Nino, Kurban Said
Câți dintre voi sunteți familiarizați cu literatura azeră? Hm, așa de mulți? 🙂 Nici eu nu citisem nimic până de curând când mi-a căzut în mână (întâmplător) acest roman scris de un evreu rus cu pseudonim musulman, Kurban Said. Este povestea de dragoste dintre musulmanul Ali și gruzina Nino, 2 tineri azeri care se maturizează forțat în preajma evenimentelor din Primul Război Mondial. Povestea se petrece în principal în Baku, aflat la momentul acela între ciocan și nicovală (Rusia, Iran, alte puteri “la modă” atunci), dar și în Nagorno-Karabah, Iran și Gruzia (Georgia). M-a amuzat foarte tare începutul romanului în care un profesor de geografie le spune elevilor azeri – atât ruși (europeni), cât și musulmani (asiatici) – că de ei depinde dacă locul Azerbaidjanului va fi în Europa progresistă sau în Asia înapoiată.
Doamna Dalloway, Virginia Woolf
Iată că într-un final am citit și această mult-lăudată carte, care a inspirat Orele lui Michael Cunningham. Nu am fost niciodată fan Woolf, iar cartea asta am început-o cu un pic de scepticism, ca să ajung să o citesc cu tot mai multă plăcere. Virginia scrie cu siguranță „altfel”, într-un mod aparte și poetic. Dacă iubiți Londra, vă puneți întrebări privind alegerile voastre în viață sau vă nedumerește că, totuși, cu toții îmbătrânim, atunci și cartea asta ar trebui să se regăsească la voi pe noptieră 😊
* * *
Cam asta a fost în iulie: cărți bune, mult timp pentru citit și o grămadă de surprize și povești. Voi?
