Cartagena de Indias are balcoane încărcate cu flori, fațade colorate, case coloniale impecabil păstrate și un zid de 11 kilometri pe care te poți plimba. Seara străzile sunt străbătute de calești trase de cai și se aude muzică de peste tot, e plin de restaurante, buticuri de designer și magazine care vând smaralde.
Centrul istoric este sit UNESCO și e absolut superb, în prima zi mi-am sucit gâtul uitându-mă la toate balcoanele caselor și fotografiind fiecare colț colorat. Când credeam că am văzut tot ce se putea mai dădeam peste o stradă cu flori și alte clădiri care să-mi fure ochii.
El Barrio Hostal
Am stat în mijlocul centrului istoric într-un loc foarte drăguț – El Barrio Hostal, unde am descoperit repede locul meu preferat: balconul, de unde lucram dimineața și puteam privi fațada clădirii de vizavi prin zidul căreia a crescut, la ultimul etaj, un copăcel. E suprarealist cum și-a înfipt rădăcinile în mortar și trăiește așa.
Centrul Istoric
M-am plimbat în neștire pe străzile din Cartagena cu opriri în tot felul de piețe cochete, precum Plaza de Los Coches sau Plaza San Pedro Claver, preferata mea. Lângă Palatul Inchiziției și catedrala din Cartagena e un mic părculeț în care am stat într-o zi să citesc jurnalul călătoriei lui Jenny Diski prin America de Nord.
Muzica e la mare cinste aici, de la serenade pentru turiști până la rapperi care cântă pe străzi, doar ce-i vezi că apar, dau drumul la boxă și încep să cânte. E plin de vânzători ambulanți care vând apă rece sau mărgele din boabe de cafea, dar cele mai pitorești personaje sunt Palenqueras, vânzătoarele de fructe care trăiesc din pozat pentru turiști, le recunoști imediat după rochiile foarte colorate și coșul cu fructe pus pe cap.
Zidul din Cartagena
După masa mergeam la zidul de apărare – e foarte bine păstrat și are multe porțiuni pe care te poți plimba, de preferință la final de zi, când lumea se strânge la Café del Mar ca să privească apusul soarelui. În depărtare se zăresc clădirile înalte din cartierul Bocagrande, iar prin copaci sunt tot felul de păsări, inclusiv papagali colorați.
E o atmosferă foarte bună în Cartagena, de istorie colonială și frumusețe care răzbate prin toți porii, iar centrul istoric e o zonă sigură, în care te poți plimba liniștit, te deranjează doar taximetriștii și vânzătorii ambulanți, dar se retrag la un simplu ”No, gracias”.
Lucruri utile
Deși e pe malul Mării Caraibelor, plajele din Cartagena sunt dezamăgitoare: apa are o culoare verzuie, nisipul este negru, iar valurile agitate și nu poți intra în apă. În largul mării sunt Insulele Rosario pe care poți ajunge cu barca, dar când am vrut să merg închiseseră portul pe la 9 și ceva dimineața și n-am mai putut cumpăra un tur. Oricum, văzusem atâtea plaje superbe în Mexic încât nu prea a contat.
În afara centrului istoric nu prea ai ce vedea, în afară de Castillo de San Felipe de Barajas și cum totul se întâmplă între zidurile cetății, cel mai bine e să ai cazare în centrul istoric, ca să nu trebuiască să iei taxiul până aici de fiecare dată. Eu am stat la El Barrio Hostal unde am plătit 289 lei pentru 7 nopți într-o cameră single cu baie proprie.
Un taxi de la aeroport costă 16.000 COP, dar am plătit 20.000 și era cât pe ce să îi dau șoferului, din greșeală, o grămadă de bani – 10.000 COP înseamnă 12 lei, dar pe bancnote nu sunt trecute toate cifrele, ci ceva de genul 20 mil. Am văzut 20 și am început să număr până la 16.000, oricum mă încurcasem în bancnote, de abia aterizasem în Columbia și eram obosită. Când i-am întins bancnotele șoferul a luat una singură și mi-a zis că doar aia e pentru el. De abia atunci am realizat că erau bancnote de 20.000 nu 20 pesos.
Iarna, la final de ianuarie și început de februarie, sunt 31C în Cartagena, aproape la fel ca în luna august. De altfel Columbia e cunoscută pentru că nu are variații de temperatură între anotimpuri, dar e mai cald decât în Mexic și de abia aștept să ajung mai la răcoare, în restul țării 😊
Alte orașe coloniale din America Latină
Antigua Guatemala, Santa Fe de Antioquia, Zipaquirá, Villa de Leyva, Barichara.
