Asunción, Paraguay: un oraș provincial, abandonat în weekend, cu puține locuri de vizitat, un nivel de trai mai mic, vizibil cu ochiul liber în clădirile cândva frumoase, multe părăginite acum.
În afară de câțiva străini într-o cafenea, n-am văzut alți non-hispanici pe acolo. Și nu m-a mirat, Paraguay e dezavantajat de așezarea geografică, fără ieșire la ocean sau munți, dezavantajat de lipsa unei arhitecturi coloniale, dezavantajat de legăturile proaste către locurile interesante din țară, dezavantajat de geografia plată și plictisitoare.
Dar dacă vrei să înțelegi continentul, nu poate lipsi această bucățică de puzzle, care te introduce în cultura Guaraní, populația indigenă din acea parte a lumii.
De abia ajunsesem în Asunción și după ce m-am dus la Ambasada Boliviei să mă interesez de viză am început să mă simt rău. Migrene, vărsături, în cele din urmă a trebuit să renunț la orice plan pentru ziua aceea și să zac, în bâzâitul constant al aerului condiționat de la Airbnb.
Nimerisem bine cu cazarea. De la casa cu Violetă (pisică) din Uruguay trecusem la casa cu Tequila (cățel) din Paraguay. Câinele s-a dovedit cel mai prietenos cățel ever, s-a lipit de mine din secunda 0.0000001. În schimb cu papagalii Chapo și Chavela a fost clar că trebuie să port negocieri lungi. Unul dintre ei m-a cloncănit a amenințare când m-am dus la colivia lor să le urez ”Bună dimineața!”.
Într-o zi am luat niște pepene și le-am dat și papagalilor. Am aflat de la proprietară că amândoi erau băieți și unul era foarte rău, o ciupea de braț și pe stăpâna lui, m-a capsat și pe mine, bineînțeles. Celălalt era mai blând și știa să zică ”Hola, Paco, como estas?” Nu m-am prins care dintre ei era Paco.
Cățelul era prietenos, dar avea instincte de vânător. Într-o zi am auzit ciorovăială de păsări în curte și când am ieșit l-am găsit cu un pui mic în gură. Puiul încă trăia, i l-am scos din gură și nu știam ce să fac cu el. L-am pus într-o cutie și după 5-10 minute a început să țipe și să dea din aripi, semn că își revenea din șoc. Pentru că în curtea Airbnb-ului nu avea nicio șansă, l-am lăsat să zboare în curtea alăturată, poate avea mai multe șanse acolo.
În weekend mi-am făcut curaj și am ieșit din casă să mă plimb prin Asunción. Am găsit un oraș semi-mort, pustiu, cu străzi sparte și multe clădiri cândva frumoase, dar majoritatea în stare de degradare. Au fost vreo 37C și nici măcar n-a fost cea mai ridicată temperatură pe acolo, spre finalul șederii mele a ajuns la 39-40C.
M-am oprit întâi să-mi cumpăr un SIM card pentru internet, de la Tigo. Ceea ce în alte țări durează destul de puțin, în Paraguay a durat aproape două ore. După primele formalități băiatul de acolo mi-a spus că durează o oră să se întâmple nu știu ce cu numărul meu în sistem, să revin mai târziu. Eram într-un mall, așa că am rămas acolo, printre magazinele de haine. Paraguay e o destinație de shopping pentru țările vecine, au prețuri bune la haine, deși mie nu mi s-au părut așa de mici. În schimb am găsit o varietate foarte mare de rochii de toate felurile, ceea ce în Argentina nu prea am văzut, iar în Uruguay erau mult mai scumpe.
Sus, în zona de restaurante, mi-am luat ceva de mâncare – multă carne peste tot, se vedea că și în Paraguay erau multe vite crescute pentru carne. În sfârșit, după ce am rezolvat cu SIM-ul (90.000 guarani pentru 8 GB de net) am plecat să vizitez orașul.
Palacio de López e cea mai frumoasă clădire din Asunción și acum e sediul guvernului. E aproape de Costanera, o baltă-rezervație pentru păsări de care locuitorii din Asunción par foarte mândri, nu știu exact de ce. E mediul perfect pentru țânțarii care erau din belșug în perioada aceea a anului, iar virusul zika era și el activ în zonă.
Dar ce e de văzut în Asunción? Mai nimic, țara nu pare să-și revenit foarte mult din 1989, când au scăpat de dictatură. Asunción mi s-a părut dezolant. Pe căldura aceea nu era aproape nimeni afară, după câteva poze cu catedrala (închisă și ea, la fel ca jumătate din muzeele din oraș), am intrat la Lido, o cafenea mai elegantă, să îmi revin la răcoare.
Apoi am luat-o încet spre casă, visând doar la un duș rece.
Airbnb în Asunción
Asunción
Café Consulado, o cafenea din care se poate lucra
Cazare în Asunción
Am stat într-un Airbnb într-o vilă a unor localnici, am avut un mic apartament cu bucătărie pentru mine și acces la piscina comună. Pentru 12 zile de cazare am plătit 1150 lei.
