Viața bună din Buenos Aires

Buenos Aires, arta de a trăi bine: Plaza de Mayo, Puente de la Mujer, Calle Florida, San Telmo, Costanera Sur, Tigre, Colegiales & Palermo, Recoleta. Plus Malbec și mâncare bună.

Plaza de Mayo

Vii în Buenos Aires, Argentina, pentru imagini prefabricate de acasă și sfârșești prin a descoperi că viața e bună explorând cartierele rezidențiale, savurând o mâncare argentiniană și bucurându-te că apusul vine după 8 seara în vara australă.

Ce este de văzut în Buenos Aires? Totul și nimic care să vină cu obligația turistului de a bifa locurile principale. Lecția pe care ți-o oferă orașul e „bucură-te de clipa asta, trăiește-ți viața, nu te stresa din cauza inflației, observă ce se întâmplă în jurul tău, zâmbește, bea un vin bun și… ia-o de la capăt!” 😊

Și exact asta am făcut.

Am ajuns în Buenos Aires după ce țara a devenit campioană mondială la fotbal și luând un zbor lung între Crăciun și Anul Nou. Visam la un revelion în capitala Argentinei așa cum în 2020 avusesem un revelion memorabil în Rio de Janeiro, dar îmi fabricasem prea multe așteptări de acasă.

Revelionul a fost extrem de liniștit și tăcut și, spre uimirea mea, fără artificii în Colegiales, cartierul în care am stat. Înainte de Anul Nou Plaza de Mayo, principalul loc din Buenos Aires, a fost neașteptat de calm, pustiu și însorit.

Dacă venisem pentru petreceri publice, poate eram în locul greșit, argentinienii par că trăiesc mai mult în interior, alături de familie, fără să dea foc la o mie de „bombas” ca să anunțe tot universul că s-a încheiat un an.

Sau poate „ferias” sunt rezervate pentru fotbaliștii campioni, nu pentru ceva atât de prozaic ca Anul Nou.

Puente de la Mujer

Din Plaza de Mayo sari ușor într-o zonă de promenadă cu o navă-muzeu și un pod pentru femei – Puente de la Mujer. Calatrava a făcut minuni cu acest pod pietonal care se întinde ca un braț ridicat spre cer făcându-ți cu mâna și salutându-te vesel ca atunci când vezi pe cineva drag.

Arhitectul spaniol e faimos pentru podurile sale care se sprijină pe un singur pilon, gările, ca cele din Lyon și Lisabona, sau muzeele.

Cea mai cunoscută operă a sa este City of Arts and Sciences din Valencia, iar dacă nu ați fost încă acolo trebuie neapărat să mergeți, o să fiți impresionați de ce poate crea mintea unui om talentat precum Calatrava.

Toată zona din jurul podului este plină cu restaurante și cafenele, așa că prima mea masă a fost acolo și m-am trezit cu ditamai friptura și porții uriașe de salată și cartofi. De vin nu mai zic nimic, Malbecul este rege în Argentina.

Calle Florida

În apropiere este Calle Florida, stradă pietonală cunoscută pentru „cambio” neoficial la un curs mai bun decât oferă guvernul Argentinei. E plin de magazine de suveniruri (am văzut și XXL pe care scria „Romania” și ceva despre cât de faimoși suntem pentru mărimile extra-large), buticuri de haine și diverse magazinașe. În capăt este Obelisco, realizat din piatră albă de Cordoba.

San Telmo

San Telmo e un cartier cu case vechi și colorate, un târg la care poți cumpăra antichități și produse hand-made și o mulțime de cafenele și restaurante. E multă lume care se perindă prin San Telmo, se țin chiar și tururi ghidate care îți explică istoria locului, dar farmecul său stă în viața străzii pe care o poți descoperi într-o plimbare la pas.

Costanera Sur

Buenos Aires s-a dezvoltat pe malul Río de la Plata, care are o deltă ce se întinde între Argentina și Uruguay, iar dacă vrei să vezi o bucățică din ce se întinde dincolo de șosele și bulevarde, poți merge în Rezervația Costanera Sur, 865 de acri de mlaștină cu tot felul de păsări și nuferi.

Tigre

Delta Paraná se vizitează ușor din Buenos Aires, orașul Tigre fiind poarta de intrare în această deltă transformată într-un mini-oraș cu sute de case de vacanță pe piloni și resorturi cu plaje aurii.

Am mers până acolo cu trenul Mitre și la fața locului a trebuit să aleg între o grămadă de chioșcuri care vindeau excursii în deltă, de la cele clasice de o oră până la altele „muy completo”, de două ore. Am ales o excursie lungă ca să pot vedea cât mai multe și am plecat împreună cu două cupluri de francezi care rezervaseră un tur privat, dar s-au ales și cu mine 😊

E o plimbare relaxantă, mai ales într-o zi de vară cu soare, dar nu am fost extraordinar de impresionată. Delta Dunării mi se pare mult mai interesantă, în primul rând pentru că poți vedea o mulțime de păsări și nu sunt atâtea construcții peste tot.

În Delta Paraná sunt atâtea case de vacanță încât uneori ai senzația că te plimbi printr-un oraș și, spre uimirea mea, nu am văzut decât 1-2 lișițe amețite și nicio altă pasăre. Poate se ascund toate de atâția turiști; erau o grămadă de bărci care se plimbau peste tot. Îmi imaginez că e greu să cuibărești în trafic.

Lucruri utile

Ca să ajungi în Tigre trebuie să iei trenul Mitre. Cursa se plătește cu cardul Subte, care e folosit și pentru metrou și autobuze. Preferabil să aveți deja cardul încărcat, nu se găsește în toate stațiile. Cursa a costat 28 pesos, prețul diferă în funcție de distanță.

În Tigre găsești imediat chioșcurile cu excursii. Recomand să întrebați în mai multe locuri ca să vedeți ce oferă fiecare și la ce preț. Prețul diferă în funcție de ambarcațiune și de durată. Excursia de două ore pe traseul cel mai lung a costat 6.000 pesos și se face cu o barcă mai mică. Trebuie să fie minim patru pasageri ca să se țină, dar sigur se găsesc doritori. Am fost prima care și-a luat bilet și, chiar și așa, au mai apărut restul de patru pasageri.

Colegiales, un cartier rezidențial

Când locuiești undeva perioade lungi ajungi să adori micile explorări ale cartierului tău în locul marilor atracții turistice. Să te plimbi pe străzile la doi pași de tine, inspectând balcoanele cu ghivece.

Să te duci la o cafenea la doi pași de casă doar pentru a savura clipa aia fugară când e deja șase seara, dar soarele apune peste încă două ore, iar la măsuța de lângă tine e o bătrână cochetă care și-a luat și ea o „café con leche y una medialuna”, în timp ce pe stradă trece lent tramvaiul.

Te duci la Carrefour Express pentru cumpărături, iar la intrare așteaptă o fetiță cu un bichon alb și peste tot e plin de căței și de stăpânii lor, recordul de până acum fiind o femeie cu șase căței de talie mică, fiecare din altă rasă, trecând strada fără să se încurce în lese.

Când te plictisești de lucrat acasă ieși câteva ore la Starbucks-ul local unde știi sigur că ai Wi-Fi bun și stai acolo, pe o terasă până devine prea cald.

Pe strada principală e un mic magazin cu fructe unde se vând cireșe mari coapte („muy dulce!”), iar pe partea cealaltă o băcănie cu brânzeturi bune, jambon și tot felul de delicatețuri pe care ai vrea să le încerci chiar atunci, dar vânzătoarea te întrerupe din visare întrebându-te dacă nu vrei un alt fel de brânză care merge bine cu acel „salamin” ales, dar nu, tu vrei brânza aia Provolone, nu pe aia cu găuri cât degetul.

Pe strada ta e umbră răcoroasă, iar peste drum e o vilă care are toate ferestrele zidite cu cărămizi, de parcă cineva s-a supărat pe casa aceea și a închis-o definitiv pentru lume.

Ești în Buenos Aires, dar ai putea fi în Madrid sau vreun alt oraș european și nimic nu-ți amintește că e de abia ianuarie și în altă parte a lumii e urât și frig. Pe la 8.30 seara se întunecă în sfârșit, iar a doua zi se anunță iar 30°C. Magnific.

Palermo

Alături de cartierul „meu” era Palermo, un cartier mult mai faimos pentru atmosfera sa, multele cafenele și restaurante și magazine boutique cu tot felul de produse.

În unele locuri mi-a plăcut acolo, în altele mai puțin – spre deosebire de cartierele Colegiales și Belgrano, în Palermo e plin de turiști, se țin chiar și tururi ghidate acolo, iar la un moment dat parcă eram în Centrul Vechi de la noi.

Prea multă gălăgie, prea mult snobism, prea puțină autenticitate. Depinde de gusturi, presupun, dar dacă vreți ceva mai multă liniște recomand Colegiales și Belgrano.

Libros del Pasaje

Am plecat de acasă în căutarea unui coworking în Palermo și am sfârșit într-o librărie unde am descoperit ceea ce căutam: un loc frumos cu atmosferă și cafea bună – Libros del Pasaje. A lucra printre cărți e de departe idealul meu.

Cafeneaua librăriei avea Wi-Fi bun, așa că nu eram singura care își căuta inspirația acolo, mai erau niște turiști străini și cu unii m-am intersectat când am urcat în cămăruța de la etaj unde erau cărțile de artă. Living in Bali a fost ceva pe limba mea, căci a trăi în Bali e unul din lucrurile bune pe care le poți face cu viața ta.

Recoleta

Spiritul unui oraș se regăsește de multe ori în cimitirul său: cum privim moartea și încercăm să îi dăm sens spune mai multe despre noi decât casele în care trăim.

Ce n-am putut integra în poezia poveștilor din Recoleta și în istoria ei ilustră e vânzarea de bilete (plata doar cu cardul!), o invenție din aprilie 2022 care transformă locul de reculegere în obiectiv turistic producător de bani.

Lucruri utile: biletul de intrare costă 2030 pesos, care la cursul oficial folosit de bănci au însemnat 54 de lei, dar de fapt valoarea este de doar 28 lei.

Ce să mănânci în Buenos Aires

Mai e nevoie să scriu încă o dată că mâncarea în Argentina este foarte bună? Sper că s-a înțeles asta 😀

Vita e delicioasă și te vindecă de orice dorință de a fi vegan, măcar pentru 1-2 ore, vinul e musai Malbec din Argentina, deserturile sunt cu dulce de leche, fructe, flan sau ce vrei tu, iar „cubierto” e un fel de taxă care se traduce prin pâine și diverse sosuri servite ca aperitive.

În cafenele și restaurante primești și un păhăruț de apă, iar chelnerul s-ar putea să te atenționeze că acest „cubierto” nu include și bacșișul, așa că trebuie să te conformezi.

Viața în Buenos Aires

Să lucrez la prima mea carte în locuința temporară din Buenos Aires, cu un pahar de vin alături, în timp ce afară ploua, a fost probabil unul din cele mai bune lucruri dintr-un an care începea chiar atunci.

Am stat într-un Airbnb în cartierul Colegiales și a fost mai bine decât speram, m-am simțit ca acasă. Poate că Buenos Aires poate fi o casă bună pentru cei cărora le place viața și își doresc ceva mai mult decât case, mașini, bani la ciorap și vise nerealizate.

Argentinienii, cu spiritul lor european, par să fi înțeles că o calitate bună a vieții nu se traduce prin a fi workaholic precum americanii și urmărind fantasme de mărire.

Cazare Buenos Aires

Cazarea a costat aproximativ 250 USD pentru 7 nopți într-un Buenos Aires apartments din Colegiales. Prețul diferă un pic și în funcție de perioadă, de Anul Nou costul a fost mai mare.

București Buenos Aires

Biletul de avion București-Paris-Buenos Aires cu întoarcere Miami-București a costat 783 eur, cumpărat de pe Skyscanner prin GoToGate, varianta cea mai ieftină, fără servicii suplimentare.

Același bilet cumpărat direct de la Air France ar fi costat cu vreo 500 de eur în plus – beats me why. Biletul a fost pentru o călătorie de 5 luni prin America Latină, nu doar pentru a vizita Argentina.

Vremea Buenos Aires

Buenos Aires e în emisfera sudică, așa că anotimpurile sunt inversate: vara e din decembrie până în februarie, cu temperaturi calde și umede de aproximativ 30°C, iar iarna, din iunie până în august, e blândă, cu temperaturi medii de 10-15°C.

În contrast, în Patagonia, iernile sunt mult mai reci.

Ce am vizitat în Argentina

• Cum să nu pierzi jumătate din bani la cursul valutar din Argentina
• Perito Moreno, o zi cu un ghețar albastru
• Bienvenido în El Calafate
• O săptămână într-o rulotă din El Chaltén
• Laguna Torre și-un strop de cascadă în El Chaltén
• Fitz Roy & Laguna de los Tres: locurile astea există în realitate 🏔
• Ushuaia: oho…n-o fi prea departe?
• Buget pentru o lună în Argentina & Patagonia