Santo Domingo nu e cunoscut pentru plaje, dacă vrei nisip alb și mare azurie trebuie să mergi în alte locuri din apropiere, precum Boca Chica sau Bayahibe.
Sumar
Boca Chica
Ce mai populară plajă de lângă Santo Domingo e Boca Chica, la vreo 4-5 kilometri de capitală. M-am dus acolo cu guagua, niște microbuze locale, și asta a fost o aventură în sine.
Mașinile pleacă de lângă Parcul Enriquillo și după ce am întrebat vreo 6-7 persoane de unde le iau, m-am trezit într-un guagua deșelat: singurele lucruri întregi erau perdelele și banchetele; geamul din dreptul șoferului era spart și plasticul lipit cândva acolo flutura liber în aer, în podea erau găuri și puteai vedea asfaltul, iar la plecare mașina a trebuit împinsă de doi inși, am fost surprinsă că în rest a putut porni și opri singură.
După ce am trecut de aeroport, în localitatea din apropiere s-au urcat o grămadă de oameni, părea un șir infinit și nu înțelegeam unde mai aveau loc: niște femei cu lighene pe cap în care erau niște turtițe, familii cu copii mici, un ins cu doi saci cu cârpe, un ofițer într-un costum impecabil pe căldura aia toropitoare, alți oameni. La un moment un tip din spate a trebuit să coboare și 20 de persoane au coborât bombănind ca să îi facă loc, apoi s-ar urcat la loc. Podeaua a rezistat cu brio și ne-a debarcat pe toți lângă plaja din Boca Chica.
Plaja e caraibiană, ce-i drept, cu nisip fin și alb și ape turcoaz, dar locul e o țigănie: mese cu scaune până-n buza apei, aglomerație, gălăgie, iar în apropiere un șantier industrial naval, nu chiar cea mai idilică priveliște.
Am găsit un restaurant cu pavilion și m-am oprit acolo să mănânc și să fac baie – aveau șezlonguri și puteam să-mi las lucrurile în siguranță, căci pe plajă nu prea îndrăzneam. După 20 de minute a început o furtună în toată regula, cu vânt puternic și ploaie torențială, a trebuit să ne refugiem în alt spațiu acoperit. Credeam că între timp era gata și peștele pe care îl comandasem, dar nu luasem în calcul că sunt în Caraibe: chelnerul s-a tot fâțâit fără vreun rezultat notabil, doar îmi zicea din când în când că mai durează puțin.
După 40 de minute a venit și m-a întrebat ce garnitură vreau și era clar că rezolvaseră doar cu peștele, acum se apucau de cartofi! 😲 Mi-era o foame de lup, afară turna și nu aveam unde să mă duc, iar mâncarea tot nu era gata. În total a durat o oră și jumătate pentru un pește Boca Chica style, care de fapt e un pește prăjit cu cartofi pai și salată 🙄
Lucruri utile drumul cu guagua costă 80 pesos, dar nu s-au obosit să îmi dea și rest la 100. Prețurile la restaurant pe aici sunt fără taxe, așa că după ce îți aduc nota îți dai seama că mai trebuie să plătești cu 28% mai mult.
Plaja Bayahibe
Duminică nu aveam stare să stau tot în capitală, așa că m-am dus până în La Romana, un oraș la vreo oră și ceva de Santo Domingo. Sunt autocare expres până acolo, de data asta am călătorit în condiții civilizate, cu aer condiționat și wifi (da!).
La Romana nu are atracții turistice în oraș, ci tot prin apropiere – mă gândeam să vizitez Altos de Chavón, dar am citit pe drum că locul este închis, așa că nu prea știam ce să fac. Când am coborât din autocar am văzut alături guagua pentru Plaja Bayahibe, așa că m-am hotărât pe loc să merg acolo.
E o plajă mai frumoasă decât Boca Chica, dar destul de comercială și asta, plaja publică e plină de mici restaurante, iar acolo unde începe plaja unui hotel nu poți intra. M-am oprit întâi la un mirador de unde poți vedea golful, a început să plouă brusc ca în Boca Chica, chiar mă întrebam ce e cu ghinionul ăsta, e blestemul Caraibelor aici?!
Dar spre deosebire de ziua anterioară, ploaia a durat vreo 15 minute, după care s-a făcut senin de zici că nu picase niciun strop de apă în ziua aia. Plaja e tot cu nisip alb și fin, iar apele sunt de un albastru ireal. Clar ăsta e un loc mai frumos pentru o escapadă, dar e ceva mai departe decât Boca Chica.
Lucruri utile drumul cu autocarul Santo Domingo-La Romana costă 120 sau 200 pesos, în funcție de operator. Drumul cu guagua La Romana- Bayahibe costă 80 de pesos.
