Mi-a plăcut mult Blois, în parte pentru că acolo a binevoit să ne lase în pace ploaia, dar și pentru că îmi plac mai mult orășelele cochete decât metropolele faimoase. Chiar dacă există și metropole pe care le ador.
Castelul Blois
Am ales Blois ca bază pentru vizitarea câtorva castele de pe Valea Loarei pentru că am aflat de existența unui autobuz care face circuitul castelelor din zonă și asta mi s-a părut foarte convenabil pentru un cuplu mamă-fiică, amândouă fără carnet de șofer.
În Blois am ales să stăm la un Appart’City unde am avut o cameră cu o mini-bucătărioară unde ne puteam găti singure (mamei mele i-a plăcut cel mai mult tipul ăsta de cazare) și pe tren, venind dinspre Paris, m-am uitat și eu pe rezervare să văd care e ora de check-in, că uitasem să verific, și am avut un șoc, că scria acolo că între 12 și 15 e închisă recepția. Repede mâna pe telefon, să sun să ne aștepte și pe noi, căci ajungeam în Blois un pic după ora 12. Bineînțeles, am vorbit minute bune cu un robot și când în sfârșit mi-a răspuns cineva a venit și vestea proastă: check-in-ul era la ora 3.
Nu aveam bagaje multe la noi, dar totuși, nu era ca și când ne plimbam doar cu poșeta. Am luat-o spre castel, căci Blois are propriul său castel în centrul orașului, și, după o vizită scurtă la oficiul de turism pentru hărți și broșuri, am intrat să vizităm castelul. Din fericire oamenii erau pregătiți pentru musafiri cu bagaje la ei, le puteai lăsa în niște boxe de diferite mărimi, lăsând drept garanție că te și întorci acolo o monedă de 1 Euro.
Nu o să vă înnebunesc cu istoria locului și cu cine a dormit în fiecare pat. Castelul are mai multe aripi cu stiluri diferite, în funcție de cine l-a deținut la un moment dat și ce arhitect a angajat, lucru care se vede cu ochiul liber. Dintr-o parte a castelului se zărește orașul, cu acoperișurile sale de ardezie, și celebra Loara, râul cu castele. Apoi ne-am întors la hotel și ne-am cazat, mama s-a prăbușit obosită după atâta plimbare, iar eu, după 10 minute de odihnă, am ieșit din nou să vizitez și restul orașului.
Orașul
Dacă ajungeți pe acolo pentru un tur al castelelor nu neglijați orașul – e foarte-foarte simpatic, iar panorama de sus, de la primărie, merită o pauză de înghețată sau… de două înghețate 😊
Mersi pentru pomenire :)!
Culmea este ca admir si eu Blois pentru prima data din pozele tale, pana acum nu l-am explorat live :D.
Nu pot sa cred ca nu l-ai explorat inca 😛
La mine Castelul Blois a fost un fel de pom laudat. Cand eram mica si faceam colectie de reviste Terra Magazin, am dat intr-una peste un poster cu Blois pe care l-am tinut ceva vreme pe usa de la dormitor, visand sa ajung acolo. Cand am ajuns, in final, la castel, mi s-a parut sub asteptarile gresite pe care mi le-am format de-a lungul anilor. Inca un motiv sa pleci in calatorii fara asteptari si cu mintea deschisa. Simt ca trebuia sa fi invatat lectia asta mai demult.
(Pentru mine, moartea pasiunii a fost exact diferenta de stiluri ale aripilor castelului, un pic kitschoasa. 🙁 )
La mine a fost invers – nu am avut nici un fel de asteptari de la Blois si am fost placut surprinsa. Nu neaparat de castel, cat de oras in intregime 🙂