Dacă ajungeți vreodată la Ghimbav la biserica fortificată faceți efortul să urcați până în vârful turnului ca să vedeți mecanismul ceasului – este ditamai mașinăria și trebuie trasă zilnic, la fiecare 24 de ore. Asta presupune ca cel care are grijă de timpul celor din Ghimbav să urce pe niște scări cam șubrede și abrupte în fiecare zi, chiar pe vremea cea mai rea. Ceasul merge foarte bine chiar și acum, are o marjă de eroare de 1-2 secunde.
În interior biserica este pictată cu motive florale și are un tavan foarte frumos și înalt. Ca și în alte locuri a fost părăsită de enoriași (au mai rămas în jur de 30), majoritatea vizitatorilor fiind, surprinzător, din București. Intrarea este liberă, dar se acceptă donații – se pare că nemții nu mai sunt nici ei așa de darnici în ultima vreme.
