Anul nou în Rio? Count on me! 😍🥳 #2020

Anul Nou în Rio, pe Copacabana, e o experiență braziliană pe care nu voiam să o ratez: brazilienii se strâng pe plajă ca să vadă artificiile, să petreacă cu prietenii, să asculte muzică și să danseze. Și deși mă așteptam să fie o petrecere mult mai mare și mai gălăgioasă pe Copacabana, spectacolul artificiilor e unul excepțional.

În ultima zi din an circulația din jurul zonei Copacabana se închide, iar metroul se poate folosi doar cu niște bilete speciale care se vând doar de revelion, într-un număr limitat. Cu două zile înainte de Anul Nou bilete pentru ”réveillon”.

În ultima zi din an m-am plimbat cu tramvaiul galben din Santa Tereza, apoi m-am dus la Sugarloaf și până am terminat cu toate plimbările mi-am dat seama că nu mai avea rost să mă întorc la pensiune, deja zona din jurul Copacabanei se aglomerase, erau multe autocare cu brazilieni din împrejurimile Rio, toți îmbrăcați în alb, cum e obiceiul acolo de Anul Nou.

La apusul soarelui Copacabana nu era foarte aglomerată – am închiriat un șezlong și m-am pus pe așteptat. Și ce așteptare lungă a fost! Noroc că unii brazilieni veneau cu boxe și mai țopăiau pe lângă ele, altfel mi s-au părut destul de cuminți. Nu știu dacă era undeva vreo scenă și un spectacol oficial, dar spre Sugarloaf nu era nimic de genul ăsta și m-a surprins un pic, mă așteptam să fie mai mult tărăboi.

Se făcuse răcoare, așa după câteva ore mi-a cam dispărut entuziasmul: mi-era frig, mă plictisisem și înțepenisem pe șezlongul acela de atâta așteptat. Singurul moment mai antrenant a fost când un tip a încercat să fure un telefon și toți bărbații din jur au sărit să-l fugărească pe plajă. L-au prins imediat.

Treptat oceanul s-a umplut cu vase de croazieră care s-au strâns să vadă spectacolul, apoi între mal și vasele de croazieră au apărut mai multe vase de pe care urmau să fie lansate artificiile.

Și apoi a început. 14 minute de artificii, durata optimă pentru un astfel de spectacol, altfel se formează nori toxici. 14 minute de artificii pentru anul care ne-a adus Coronavirusul, ne-a îmbolnăvit – omorât – blocat în case și ne va arunca în recesiune. Dar tot a fost frumos și în ciuda tuturor lucrurilor încă vreau să cred că ăsta va fi un an bun, nu unul mediocru.

După momentul artificiilor, cam jumătate din oamenii de pe plajă au început să plece pe jos, până spre zona în care erau parcate autobuzele. Circulau doar anumite linii, așa că am luat un autobuz până în Centro, iar de acolo am căutat un Uber (era wifi lângă stația de metrou, dar îl prindeam greu), dar fie șoferul n-a mai venit, fie l-am ratat eu, așa că am plecat pe jos de la stația de metrou Gloria până la pensiune. A doua zi urma să plec spre insule și plaje, câteva zile de relaxare, printre cele mai frumoase.

Lucruri utile

La prânz au fost 36C, dar fără caniculă. Închirierea unui șezlong costă 10 reali. Unele spații de pe plajă erau îngrădite și erau puse mese, ca la restaurant. Alte familii veneau cu umbrelă și cort ca să își marcheze spațiul. Plaja era aglomerată, dar puteai merge printre oameni. Ca să ajungi de pe plajă la metrou și stația de autobuz trebuia să treci prin două tunele care erau doar pentru pietoni în seara aia, oamenii fluierau, erau și mulți polițiști peste tot.