Despre mine
Sunt Anca Șerban și călătoresc în jurul lumii, lucrând de la distanță în același timp 😃. Din 2008 până acum, am vizitat 108 țări călătorind singură, pe cont propriu, folosind transportul public (nu am mașină și nici nu știu să conduc).
La 1 august 2020 am mai făcut un pas și am plecat în jurul lumii, profitând de libertatea (paradoxală) oferită de o pandemie globală și, de atunci, călătoresc și locuiesc în cele mai frumoase locuri din lume. Nu sunt în vacanță, ci lucrez în marketing cu un job full-time pe care îl pot face din orice colț al planetei.
Am scris două cărți de călătorie: Un an în America Latină și Boda Boda Safari (ebook, print), cea din urmă existând și în varianta tipărită.
În social media mă găsiți pe Instagram, Facebook sau X, dar nu sunt prezentă pe YouTube, TikTok sau alte canale. Nu mai trimit newsletter și, în general, prefer să îmi petrec timpul liber trăind viața reală.
De ce călătorii solo
Am început să călătoresc în 2008, după ce, până atunci, nu mai fusesem nici măcar o dată în afara țării. Călătoream uneori, pe ici, pe colo, dar nu foarte mult și nici nu mă preocupa prea tare lucrul ăsta. Am avut o copilărie marcată de „circuitele” cu trenul pe la rudele împrăștiate prin țară și aproape tot timpul îmi era rău în tren sau în mașină, așa că chestia asta nu mi se părea cine știe ce.
Mai târziu, părea foarte complicat să călătorești – îmi trebuiau pașaport și viză, aveam nevoie de bani (credeam eu) foarte mulți. Ca să văd și eu Parisul, ideea fixă a celui care nu a călătorit niciodată, am făcut un credit la bancă, pe care l-am cheltuit apoi pe rochii și alte prostii.
Nici prietenii mei din acea perioadă nu au fost mai breji – îmi promiteau vacanțe în locuri de care nu auzisem niciodată, dar până la urmă nu se concretiza nimic. După un job nou și încă o despărțire, am prins un pic de curaj: șeful meu din acea vreme, un expat care vizitase aproape toate țările din lume, avea în biroul lui o hartă în care tot înfigea stegulețe.
Văzuse aproape toate țările și își făcea planuri noi încontinuu. Din vacanță își expedia lui însuși, la birou, vederi din locuri exotice cu observații de la fața locului. Sigur, șeful meu avea bani și provenea dintr-o familie bogată; eu aveam o mamă profesoară care, nici ea, nu fusese nicăieri, iar eu de abia mă descurcam prin București.
Și totuși, hoinăreala celor din jurul meu a avut efecte concrete asupra mea: am început să îmi fac planuri pentru o vacanță pe cont propriu, singură, în ceea ce părea a fi o mare aventură. În vara lui 2008 am vizitat, cu trenul, Viena și Budapesta, într-o vacanță de două săptămâni.
Am știut, de cum m-am urcat în tren, că asta e de mine! Când am coborât în gara din Viena, după un drum de o noapte, m-am simțit, ca niciodată, liberă! Libertate! Nu prea știam ce e asta și la ce mi-ar folosi, dar am descoperit că îmi place. Era la fel ca în copilărie, când exploram parcul cartierului, care mi se părea un loc tare misterios, doar că de data asta puteam explora o lume întreagă.
După ani de zile, încă mai trăiesc senzația asta de libertate. Călătoriile, o activitate considerată frivolă, m-au construit ca om: am devenit independentă și știu că mă pot baza oricând pe mine însămi, dar, în același timp, am învățat că nu pot controla totul și, uneori, trebuie să las lucrurile (și oamenii) să vină la mine. Am învățat să fiu mai îngăduitoare cu ceilalți și să mă încred în propriile mele instincte, am învățat să cer ajutor unor străini și, în același timp, să nu mai aștept ca ajutorul să pice singur din cer.
Am învățat să visez cu mai mult curaj, dar să-mi construiesc visurile pas cu pas și să nu aștept să mi le realizeze alții. În același timp, am aflat că nu îi poți face pe ceilalți să simtă același lucru ca mine – drumul pe care merg eu poate părea atrăgător, dar pentru alții cărările cunoscute sunt mai sigure. Și am înțeles că nu e treaba mea să conving pe nimeni de nimic.
La 1 august 2020 am făcut un alt pas înainte: am început să lucrez de la distanță din alte țări, câte o lună într-o țară, mutându-mă de colo-colo ca un nomad digital. Living the dream 😊.
Cum călătoresc acum
Din august 2020 călătoresc 9-10 luni pe an, uneori mai mult, lucrând de la distanță din fiecare loc vizitat. Am început în 2020 cu locuri mai aproape de casă, pentru a vedea dacă îmi place stilul acesta de viață: Germania, Turcia, Franța, Madeira, Azore și Maroc, și de atunci nu m-am mai oprit 😃.
Am stat un an în America Latină în 2021, 10 luni prin Asia și Oceania în 2022, 5 luni prin America Latină în 2023, 5 luni prin Africa în 2023-2024, apoi iar prin Asia, probabil 9 luni și jumătate.