4 lucruri pe care Brașovul le are iar Bucureștiul nu

#1. Un raliu cu Lamborghini. Tocmai mă pregăteam să-l boscorodesc în gând pe nemernicul ăla care rula așa tare mașina prin Brașov și-mi spărgea timpanele, când am realizat că e un raliu în oraș și zgomotul avea binecuvântarea poliției. Care poliție m-a alungat de la o barieră de pe marginea drumului pentru că n-aveam voie, cică, să stau tocmai acolo, în curbă. Mai târziu am văzut unele dintre mașinile participante la cursă – greu o mai duc și brașovenii ăștia cu Lamborghini-urile lor…

#2. O piață animată plină cu turiști străini. Nu am văzut atâția turiști străini nici în Centrul Vechi din București, câți erau în Brașov, de Rusalii. Toate națiile, inclusiv cea de Dâmbovița care n-a aflat că nu se răcnește la străini pe stradă, de la 5 metri distanță, ca să afli unde este ”Republicii”. Brașovul a devenit un oraș european, poate prea european pentru cine n-are chef să se bată pentru un loc la o terasă, în centru – alte opțiuni pentru o ieșire într-un oraș cochet la 2-3 ore de capitală? Anyone?

#3. Telegondolă și plimbare pe munte în mijlocul orașului. Am prins ultima cursă spre Tâmpa, eu și cu un grup de arabi care își căutau o pensiune ieftină pentru noaptea aia (nu pe munte, în oraș). Telegondola închidea la 6, așa că am coborât pe jos pe traseul ăla super-plictisitor care părea că nu se mai termină niciodată. 45 de minute a durat până am ajuns jos, nu înțeleg cum pot unii să alerge – în sus! – pe cărarea aia cu pietre.

#4. Mâncare bună. Da, din asta se găsește și-n București, dar parcă alta e pofta de mâncare când ești la munte. Bonus: găluște cu prune și cartof spiralat prăjit, așa, ca de mini-vacanță de vară. De cele două porții de înghețată nu mai zic nimic, că una a fost bună, alta nu prea, deci am avut motiv să repet testul la 5 minute distanță 😊